SCRISOARE DE DRAGOSTE: VIRGINIA WOOLF SI VITA SACKVILLE-WEST
Protagonistul care influențează genul din romanul de pionierat Orlando al lui Virginia Woolf, care a subminat cenzura pentru a revoluționa politica iubirii queer, s-a bazat pe poetul englez Vita Sackville-West, iubita pasionată și prietena dragă de o viață a lui Woolf. Cele două femei au schimbat și câteva scrisori de dragoste superbe în viața reală. Iată una de la Virginia la Vita din ianuarie 1927, la scurt timp după ce cei doi se îndrăgostiseră nebunește:
„Uită-te aici, Vita, aruncă-ți omul și vom merge la Hampton Court și vom cina împreună pe râu și o să ne plimbăm în grădină la lumina lunii și să venim acasă târziu și să bem o sticlă de vin și să ne vom îmbărbătesc. să-ți spun toate lucrurile pe care le am în cap, milioane, miriade — Nu se vor agita ziua, ci doar la întuneric pe râu. Gândește-te la asta. Aruncă-ți omul peste, zic, și vino.”
Pe 21 ianuarie, Vita îi trimite Virginiei această scrisoare dezarmant de sinceră, sinceră și nepăzită, care contrastează frumos cu proza pasionată a Virginiei:
„...Sunt redus la un lucru care o vrea pe Virginia. Ți-am scris o scrisoare frumoasă în orele de coșmar nedormite ale nopții și totul a dispărut: mi-e dor de tine, într-un mod destul de simplu uman disperat. Tu, cu toate literele tale stupide, nu ai scrie niciodată o frază atât de elementară ca aceea; poate nici nu ai simți asta. Și totuși, cred că vei înțelege un mic decalaj. Dar l-ai îmbrăca într-o frază atât de rafinată încât ar trebui să-și piardă puțin din realitate. În timp ce la mine este destul de grav: mi-e dor de tine chiar mai mult decât aș fi putut crede; și eram pregătit să îmi lipsești mult. Deci această scrisoare este într-adevăr doar un țipăit de durere. Este incredibil cât de esențial ai devenit pentru mine. Presupun că ești obișnuit ca oamenii să spună aceste lucruri. La naiba, făptură răsfățată; Nu te voi mai face să mă mai iubești dăruindu-mă așa — Dar, draga mea, nu pot fi deșteaptă și dezlegată cu tine: te iubesc prea mult pentru asta. Prea cu adevărat. Habar n-ai cât de indiferenți pot fi cu oamenii pe care nu-i iubesc. L-am adus la o artă frumoasă. Dar mi-ai spart apărarea. Și nu mă supăr cu adevărat.”
În ziua publicării lui Orlando, Vita a primit un pachet care conținea nu numai cartea tipărită, ci și manuscrisul original al Virginiei, legat special pentru ea în piele de Niger și gravat cu inițialele ei pe cotor.
Lasă un comentariu